Ascultarea empatică – de ziua ei, 21 octombrie

Pe 21 octombrie este Ziua Mondială a Ascultării, și o sărbătorim și în București, drept „Ziua Ascultării Empatice”. Vineri la prânz, între 11:00 și 13:00, pregătim un workshop pentru studenți din cadrul facultății de psihologie, iar pe seară, între 18:00 și 21:00 vă aștept împreună cu colegii mei din Asociația Română de Psihoterapie Centrată pe Persoană la Seneca AntiCafe. Voi fi printre ascultători și timp de câte douăzeci de minute voi asculta empatic pe oricine se va așeza în fața mea. Există și o întrebare pe care o vom pune: „cum te simți în lume si în viață?”, în caz că nu aveți idee cu ce să începeți.

Continue reading Ascultarea empatică – de ziua ei, 21 octombrie

Acceptarea de sine (ce înseamnă pentru mine, de exemplu)

N-am mai scris niciun articol de la sfârșitul lui octombrie. Începusem să scriu despre congruență, având în plan o serie de trei articole pe această temă. Nu am renunțat la plan. Dar am renunțat – de data aceasta – de la a scrie un articol pe care să-l fi pregătit cu mult timp înainte. De data asta, vreau pur și simplu să scriu, chiar dacă simt că n-am mai deschis de mult timp bagajul meu de cunoștințe să văd ce e pe acolo și ce și cum ar trebui reîmprospătat. De fapt, despre asta cred că va fi acest articol: despre nevoia mea de a fi cât mai pregătită, de a mă prezenta într-un mod cât mai aproape de ce înțeleg eu ca „perfect” (mereu o noțiune vagă), și despre ce creează asta în viața mea. Dar și despre alternativă: să mă accept așa cum sunt.

Continue reading Acceptarea de sine (ce înseamnă pentru mine, de exemplu)

Empatia – ceva ce cu toții putem face

Am scris până acum despre importanţa pe care o au cuvintele, şi articolele au fost – deşi interesante – destul de lungi şi stufoase. Mi-am zis că este timpul pentru o schimbare de perspectivă şi mă hotărâsem ca următorul articol – acesta – să fie despre Batman! Dar cum pot să scriu despre „Cavalerul întunecat” din perspectivă rogersiană (centrată pe persoană – sunt cam acelaşi lucru, şi denumirea vine de la întemeietorul acestei forme de terapie, Carl Rogers) fără să aduc vorba despre self-conceptul lui, sau despre tendinţa lui la actualizare (ca să dau doar două exemple)? Oricât aş vrea eu să scriu despre personaje din benzi desenate şi din alte medii artistice, trebuie mai întâi să merg până la capăt cu definirea termenilor şi să explic – pe scurt – conceptele de bază ale abordării centrate pe persoană. Acesta este primul dintr-o serie de articole cu acest scop: de a stabili o bază de înţelegere comună, astfel încât atunci când voi folosi un concept anume, să ştiţi exact la ce mă refer.

Continue reading Empatia – ceva ce cu toții putem face