Cuvintele sunt foarte importante. Prin ele numim lucrurile, d\u00e2ndu-ne astfel puterea de a opera cu concepte \u00een loc de lucrurile \u00een sine, de a dep\u0103\u015fi lumea concret\u0103 \u015fi de a intra \u00een cea abstract\u0103, imaginativ\u0103. \u00centr-un fel, cuvintele ne confer\u0103 putere, d\u00e2ndu-ne distan\u0163a necesar\u0103 pentru a vedea mai clar ansamblul din care fac parte lucrurile la care se refer\u0103, dar \u015fi oferindu-ne posibilitatea de a crea lucruri noi. Dar de\u015fi sunt foarte generale \u015fi pot fi \u00een\u0163elese de c\u0103tre aproape toat\u0103 lumea, cuvintele sunt \u015fi foarte personale. De pild\u0103, c\u00e2nd spun “mov” toat\u0103 lumea se g\u00e2nde\u015fte la acea culoare \u00eentre ro\u015fu \u015fi albastru pe care o au prunele, sau vinetele, sau florile de iris. Eu \u015ftiu lucrurile acestea, dar pentru mine movul este acea culoare pe care o avea o anumit\u0103 panglic\u0103 de catifea cu care m\u0103 jucam c\u00e2nd eram mic\u0103. Felul \u00een care \u00een\u0163elegem cuvintele este puternic influen\u0163at de contextele \u015fi experien\u0163ele \u00een care le-am \u00eenv\u0103\u0163at \u015fi le-am folosit. De aceea, nu numai c\u0103 este necesar s\u0103 cunoa\u015ftem c\u00e2t mai exact la ce se refer\u0103 cuvintele, dar \u015fi s\u0103 fim con\u015ftien\u0163i de natura lor subiectiv\u0103.<\/p>\n
Voi \u00eemp\u0103r\u0163i acest articol \u00een dou\u0103. \u00cen prima parte voi \u00eencerca s\u0103 explic patru termeni care mi se pare c\u0103 sunt foarte des \u00eencurca\u0163i unul cu cel\u0103lalt, \u00een anumite m\u0103suri – “psiholog”, “consilier”, “psihiatru” \u015fi “psihoterapeut”. Cunosc multe persoane care m-au \u00eentrebat eu ce sunt \u015fi prin ce “psihoterapeut” este diferit de celelalte concepte. Cred c\u0103 este important s\u0103 le explic pe de o parte pentru c\u0103 fiecare dintre ele creeaz\u0103 alte a\u015ftept\u0103ri, \u015fi pe de alta pentru c\u0103 a\u015f vrea ca atunci c\u00e2nd scriu “psihoterapeut” toat\u0103 lumea care cite\u015fte s\u0103 \u015ftie la ce m\u0103 refer.<\/p>\n
Cealalt\u0103 parte va fi despre cuvinte \u00eentr-un mod mai general, \u015fi despre valoarea lor \u00een procesul psihoterapeutic. Nu \u00eemi voi scrie doctoratul despre asta, \u015fi \u00een niciun caz aici. Dar psihoterapia centrat\u0103 pe persoan\u0103 – la fel ca majoritatea psihoterapiilor existente – folose\u015fte exprimarea verbal\u0103 ca principal mijloc de comunicare. Cuvintele sunt importante, \u00een acest context, pentru c\u0103 reprezint\u0103 unul dintre instrumentele schimb\u0103rii. Despre asta, \u00eentr-o alt\u0103 zi.<\/p>\n
S\u0103 \u00eencepem, a\u015fadar, prin a ne defini termenii!<\/p>\n
<\/p>\n
Prima oar\u0103 c\u00e2nd m-am \u00eent\u00e2lnit cu aceast\u0103 idee a fost la orele de filosofie din liceu – de fiecare dat\u0103, profesoara \u00ee\u015fi deschidea lec\u0163iile prin aceast\u0103 fraz\u0103. Era ca un motto al ei, \u015fi mi se p\u0103rea amuzant prin constan\u0163a, aproape insisten\u0163a, cu care \u00eel folosea. Pe atunci luam \u00eendemnul ca atare, pentru c\u0103\u00a0 termenii erau noi, “monad\u0103” de pild\u0103, sau erau uzuali dar fiecare filosof \u00een\u0163elegea altceva prin ei, cum ar fi “timp”. “S\u0103 ne definim termenii” f\u0103cea deci parte din lec\u0163ia de filosofie \u015fi se rezuma la ea. Am \u00een\u0163eles destul de t\u00e2rziu c\u00e2t de util \u015fi de multe ori necesar este \u00eens\u0103 acest \u00eendemn, \u00een general.<\/p>\n
Termenii pe care vreau s\u0103-i explic aici, “psiholog”, “consilier”, “psihiatru” \u015fi “psihoterapeut”\u00a0 sunt cel mai probabil cuvinte care deja au devenit uzuale, chiar dac\u0103 sunt relativ noi, istoric vorbind. Sunt folosi\u0163i foarte des, \u015fi \u00een foarte multe \u00eemprejur\u0103ri, \u015fi to\u0163i au \u00een comun faptul c\u0103 se refer\u0103 la o preocupare pentru psihic, \u00eentr-un fel sau altul. Ei mai au \u00een comun \u015fi referirea la o rela\u0163ie interuman\u0103 \u00een care o persoan\u0103 ajut\u0103 cumva o alta. Dar exist\u0103 multe feluri de \u00eentr-ajutorare \u015fi fiecare termen presupune de fapt altceva.<\/p>\n
Termenul de “psiholog” este probabil cel mai des folosit dintre cei patru. Foarte mult\u0103 lume \u00een\u0163elege prin “a merge la psiholog” a merge \u00een cabinetul unui profesionist, a sta eventual pe o canapea, a vorbi despre problemele sale \u015fi a primi indica\u0163ii \u015fi sfaturi despre cum s\u0103 le rezolve mai bine \u015fi mai repede, dac\u0103 se poate. Un psiholog este \u00eens\u0103 mult mai apropiat de un om de \u015ftiin\u0163\u0103. Scopul lui principal este s\u0103 cunoasc\u0103 \u015fi s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 fenomenele psihice, s\u0103 le g\u0103seasc\u0103 explica\u0163ii \u015fi rezolv\u0103ri sau \u00eentrebuin\u0163\u0103ri. De exemplu, psihologul este cel care poate aplica teste psihologice \u015fi stabili diagnostice (f\u0103r\u0103 a prescrie \u015fi medicamenta\u0163ie), este preocupat de cercet\u0103ri \u00een domeniul psihicului uman \u015fi poate fi \u00een m\u0103sur\u0103 s\u0103 decid\u0103 \u00een urma unui interviu dac\u0103 un candidat pentru o slujb\u0103 are un profil al personalit\u0103\u0163ii care se potrive\u015fte cerin\u0163elor c\u0103utate sau nu. El este \u00een m\u0103sur\u0103 s\u0103 fac\u0103 recomand\u0103ri privind urm\u0103torii pa\u015fi atunci c\u00e2nd constat\u0103 c\u0103 o persoan\u0103 sufer\u0103 de vreo tulburare sau se afl\u0103 \u00eentr-un moment \u00een via\u0163\u0103 \u00een care ar avea nevoie de sprijin de natur\u0103 psihologic\u0103. Cu preg\u0103tire suplimentar\u0103, psihologul poate deveni “consilier psihologic” sau “psihoterapeut”.<\/p>\n
No\u0163iunea de “consilier” presupune o persoan\u0103 care transmite altcuiva un set de cuno\u015ftin\u0163e sau sfaturi cu scopul de a-l ajuta s\u0103 ias\u0103 dintr-o dificultate sau s\u0103 creasc\u0103 efectele pozitive ale unei ac\u0163iuni, sau s\u0103 g\u0103seasc\u0103 rezolvarea unei probleme. Consilierul psihologic se ocup\u0103 deci de acela\u015fi lucru, dar \u00een domeniul dezvolt\u0103rii personale, al binelui psihologic, interior. El poate ajuta \u00eentr-o privin\u0163\u0103 anume \u015fi fiind informat despre teoriile psihologice \u015fi aplica\u0163iile lor, poate s\u0103 ofere indica\u0163ii menite s\u0103 sprijine cealalt\u0103 persoan\u0103 \u015fi s\u0103 \u00eei creasc\u0103 autonomia. Consilierea psihologic\u0103 este \u00een general un proces de durat\u0103 mai scurt\u0103, axat pe aspecte mai “u\u015foare”, mai aproape de suprafa\u0163\u0103 – din punct de vedere psihic.<\/p>\n
De lucruri mai profunde are competen\u0163a necesar\u0103 s\u0103 se ocupe un psihiatru. “Psihiatru” este, cred, cel mai clar dintre cei patru termeni, pentru majoritatea oamenilor. El se refer\u0103 la o persoan\u0103 care a terminat medicina \u015fi care poate prescrie medicamente pentru a trata tulbur\u0103ri psihice (s-a renun\u0163at de ceva timp la termenul de “boal\u0103 psihic\u0103”). Lucreaz\u0103 \u00eentr-o rela\u0163ie doctor-pacient \u015fi este de ajutor celor care sufer\u0103 de schizofrenie, sau de depresie, de fobii \u015f.a. Preocuparea lui prinicpal\u0103 este de a elimina simptomele \u015fi a readuce persoana \u00eentr-o stare de s\u0103n\u0103tate, de normalitate.<\/p>\n
Undeva pe la mijloc se afl\u0103 “psihoterapeutul”. De multe ori, activitatea lui este complementar\u0103 cu cea a psihiatrului, put\u00e2nd intra \u00een rela\u0163ie cu persoane puternic tulburate. Psihoterapeutul poate ac\u0163iona \u00eens\u0103 \u015fi asemenea unui consilier psihologic, dac\u0103 aceasta este nevoia clientului, f\u0103r\u0103 s\u0103 intre \u00een procese complexe \u015fi de lung\u0103 durat\u0103. Cu sprijinul, \u00een \u00eenso\u0163irea psihoterapeutului, clientul intr\u0103 \u00eentr-un proces de autoexplorare, de autocunoa\u015ftere, pentru a-\u015fi rezolva anumite probleme, a ajunge la un stadiu de func\u0163ionare mai potrivit cu situa\u0163ia \u00een care se afl\u0103, \u015fi \u00een general, pentru a ajunge la o stare de (mai) bine. Modurile \u00een care se \u00eent\u00e2mpl\u0103 aceasta depind foarte mult \u015fi de orientarea \u00een care s-a format psihoterapeutul. Fiecare \u015fcoal\u0103 de psihoterapie are un anumit set de concep\u0163ii \u015fi teorii, de valori, de proceduri, de instrumente cu care lucreaz\u0103. De pild\u0103, un art-terapeut va oferi clientului s\u0103u posibilitatea s\u0103 se exprime \u015fi s\u0103 se descopere prin desen sau modelaj; un psihoterapeut cognitiv-comportamental va lucra \u00eempreun\u0103 cu clientul s\u0103u pe obiective \u015fi etape clare pentru dep\u0103\u015firea obstacolului; psihanalistul va oferi interpret\u0103ri pentru o mai profund\u0103 \u00een\u0163elegere a lumii interioare a clientului. Exist\u0103 foarte multe orient\u0103ri \u00een psihoterapie – fiecare are punctele ei forte \u015fi se poate potrivi mai bine unei persoane sau alteia, sau aceleia\u015fi persoane, \u00een momente diferite.<\/p>\n
P\u00e2n\u0103 acum, de fiecare dat\u0103 c\u00e2nd am explicat ce presupune fiecare dintre cei patru termeni de mai sus, \u00eentrebarea care a venit aproape automat a fost “Bun-bun, \u015fi ce faci tu?”. Ei bine, \u00een mare parte despre asta este blogul acesta. Despre ce fac eu, ca psihoterapeut centrat pe persoan\u0103. \u015ei ca s\u0103 nu v\u0103 las \u00een a\u015fteptare prea mult, v\u0103 spun c\u0103 am mai scris despre asta pe site-ul meu<\/a>. Este pe scurt, dar deja dac\u0103 a\u0163i ajuns p\u00e2n\u0103 aici, sunte\u0163i ni\u015fte eroi!<\/span><\/p>\n De cei patru termeni, “psiholog”, “consilier”, “psihiatru” \u015fi “psihoterapeut” sunt ata\u015fate foarte multe preconcep\u0163ii. Mult timp, toate erau asimilate cu ideea de boal\u0103 psihic\u0103. Trebuia s\u0103 fii “nebun” ca s\u0103 mergi la unul dintre personajele la care se refer\u0103. \u00cen ultima vreme cred c\u0103 s-a mai atenuat aceast\u0103 impresie, \u015fi cu siguran\u0163\u0103 sunt foarte mul\u0163i oameni care \u015ftiu deja foarte de multe despre diferen\u0163ele dintre discipline \u015fi despre ce presupune fiecare. Totu\u015fi, din experien\u0163a mea de p\u00e2n\u0103 acum, majoritatea oamenilor \u00eenc\u0103 mai face confuzii \u00eentre termeni – nesiguran\u0163a de la nivel conceptual s-ar putea traduce \u00eentr-o nesiguran\u0163\u0103 privind a\u015ftept\u0103rile pe care s\u0103 le aib\u0103 fa\u0163\u0103 serviciile oferite de cei care practic\u0103 meseriile cu pricina. \u015ei apoi, cu c\u00e2t este ceva mai neclar cu at\u00e2t tindem s\u0103 umplem golurile cu p\u0103reri (uneori departe de adev\u0103r) \u015fi s\u0103 avem re\u0163ineri legate de lucrul respectiv.<\/p>\n S\u0103 clarific\u0103m, deci! S\u0103 scoatem la lumin\u0103 \u015fi spunem lucrurilor pe nume!<\/p>\n (\u00cen articolul viitor, partea a doua a acestuia!)<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"